Lupus eritematos sistemic

Lupus eritematos sistemic - este o boala autoimună caracterizată prin inflamaţie la diferite tesuturi ale corpului, este atat acută cat si cronică. In general bolile autoimune se declansează atunci când ţesuturile organismului sunt atacate de propriul sistem imunitar. Sistemul imunitar este proiectat pentru a lupta cu agenţi infecţioşi cum ar fi bacteriile si microbii. Modalitatile prin care sistemul imunitar luptă impotriva infectiilor este producerea de anticorpi care atacă microbi. Pacientii cu lupus eritematos sistemic produc anticorpi anormali în sângele lor care iau drept ţintă ţesuturile propiului corp, in loc de microbii infecţioşi. Anticorpii şi celulele de însoţire a inflamaţiei pot afecta ţesuturile oriunde în corp, lupus are capacitatea de a afecta o varietate de ţesuturi. In anumite cazuri, lupus poate cauza boli de piele, de rinichii, plămânii, inimă, articulaţii, şi / ori a sistemului nervos.
Lupus eritematos sistemic - Cauze
Inca motivul exact al autoimunitatii anormale care declanşează lupus eritematos sistemic nu este cunoscut. Un rol important îl pot juca urmatorii factori: anumiţi viruşi, factorul genetic prin genele moştenite, lumina ultravioleta, sau anumite medicamente. Datorită factorilor genetici se pot dezvolta anumite boli autoimune cum ar fi : artrită reumatoidă; tulburari tiroidiene si - sau lupus. Exista o opinie in randul anumitor oameni de stiinţă care cred că sistemul imunitar se dereglează ducand la apariţia lupusului, datorită unor factori externi, cum ar fi viruşi sau lumina ultravioleta. Uneori, simptomele de lupus pot fi precipitate sau agravate doar dupa o scurtă perioadă de expunere la soare. Cum este cunoscut şi faptul că unele femei cu lupus eritematos sistemic pot experienta o agravare a simptomelor înainte de perioada menstruală. Acest lucru arată ca la femei hormonii au un rol important în această boală.
Lupus Simptome si Semne:
Pacienţii cu Lupus eritematos sistemic pot dezvolta diferite combinaţii de afecţiuni la anumite organe. Simptomele generale includ oboseală, febră minoră, dureri musculare, artrită, pierderea poftei de mâncare, anumite ulceraţi ale gurii şi nasului, precum si erupţii faciale cutanate "erupţii cutanate sub forma de fluture". Persoanele cu lupus au o sensibilitate neobişnuită la lumina soarelui. Un alt simptom pot fi inflamaţiile mucoasei care înconjoară plămânii (pleurită) sau a inimii (pericardită). Alte simptome ar fi slaba circulatie la extremitatile membrelor, la degetele de la maini si picioare odată cu expunerea la frig - (Fenomenul Raynaud - degetele se coloreaza in albastru sau alb la temperaturi scazute). Complicaţiile care implica anumite organe duce la simptome care ţin in general de organele afectate precum si de stadiul bolii. În general lupus se manifesta cutanat acest lucru ducând uneori la cicatrici. În forma de lupus discoid, doar pielea este implicată si erupţiile cutanate de cele mai multe ori au loc pe fata si pe scalpul capului, având de obicei culoarea roşie. Erupţiile cutanate ale lupusului discoid sunt de obicei nedureroase şi nu dau mâncărime, dar in cazul scalpului pot lasa cicatrici care provoca permanent căderea părului (alopecie) in acea zonă. Cam intre 6% şi 11% din cei cu lupus discoid pot dezvolta lupus eritematos sistemic. In general cam 50 % dinte persoanele cu lupus eritematos sistemic pot dezvolta o erupţie roşie caracteristică, plată facială peste podul nasului. Din cauza formei sale, acesta este frecvent menţionată ca "erupţii cutanate sub formă de fluture" . Eruptia este nedureroasă si nu produce mancărime. in general persoanele care au eruptii faciale precum si alte organe inflamate datorită lupusului îşi pot agrava stare de sănatate prin expunerea la soare.
Lupus Diagnosticare:
Datorita diversitatii simptomelor date de mai multe organe implicate diagnosticul se pune cu ajutorul celor unsprezece criterii.
Aceste unsprezece criterii folosite în diagnosticarea lupusului eritematos sistemic sunt:
- eruptii cutanate pe obraji sub formă de fluture.
- erupţii discoide pe piele cre sunt rosii neuniforme cu hiperpigmentare si hipopigmentare si care pot duce la cicatrici.
- fotosensibilitate - datorita expunerii la lumina soarelui sau la anumite surse de lumina ultravioletă se dezvoltă erupţii cutanate.
- ulceratii spontane ale mucoasei gurii, nasului şi gâtului.
- Umflarea a doua sau mai multor articulatii.
- Pericardita ori pleurita.
- Complicati si anomalii renale
- Convulsii si pshioza datorate iritaţiei creierului.
- Anemie – scaderea celulelor rosii din sange; leucopenia – scaderea celulelor albe din sânge.
- Tulburare imunologică depistarea anticorpilor specifici boli.
- Anticorpi antinucleari anormali in sânge (ANA anticorpi de testare ).
Alte teste ar putea fi : rata de sedimentare si proteina C reactivă; chimia sângelui ; analiza fluidelor din organism precum si biopsii tisulare; Anumite probe din tesuturile organelor afectate (piele, rinichi).
Lupus eritematos sistemic - Tratamentul
Factorul principal in tratarea lupusului este ameliorarea simptomelor precum si stopare deteriorarii organelor afectate , deoarece nu există nici un tratament permanent pentru Lupus eritematos sistemic. Tratamentul este prescris pentru fiecare bolnav în mod individual, in functie de nivelul de afectare. Astfel ca multe persoane cu simptome mai usoare pot necesita un tratament intermitent cu medicamente anti-inflamatorii. În schimb cei cu bola agravată, care au mai multe organe interne afectate pot necesita doze mari de corticosteroizi in combinatie cu alte medicamente care suprima sistemul imunitar al organismului. În timpul când boala este activa persoanele cu lupus eritematos sistemic trebuie sa beneficieze de multa odihna si repaus. S-a descoperit ca exista o strânsă legatura intre calitatea somnului si oboseala la persoanele care au lupus. De aceia este foarte important a se aborda cu atentie calitatea somnului la persoanele bolnave de lupus, combinate cu anumite exercitii fizice atât pentru mentinerea tonusului muscular cât si pentru articulatii. Medicamentele recomandate sunt cele anti-inflamatorii (AINS) utilizate în reducerea inflamaţiei si a durerilor musculare, articulare, precum şi a altor ţesuturi. Medicamentele anti-inflamatorii pot fi: aspirină, ibuprofen , naproxen şi sulindac . Este necesara incercarea mai multor medicamente pentru a afla care dintre acestea dau raspunsul cel mai bun , dat fiind faptul că raspunsul individual la anti-inflamatorii variaza de la persoană la persoană. Corticosteroizii sunt mult mai puternici decât medicamentele anti-inflamatorii si se folosesc in reducerea inflamatiei si restabilirea functiei atunci când boala este activă. Corticosteroizii sunt utilizaţi mai ales atunci când organele interne sunt afectate. Corticosteroizii se pot lua pe cale orală sau injectabil direct în articulaţii sau în alte tesuturi. Dezavantajul corticosteroizilor este că au efecte secundare grave, atunci când este administrat în doze mari pe perioade prelungite. Efectele secundare ale corticosteroiziilor includ creştere în greutate, infecţii cutanate, subţierea oaselor, diabet, umflarea feţei, şi necroza ţesuturilor în articulaţiile mari. Un medicament care s+a dovedit a fi eficient impotriva lupusului este - Hidroxiclorochină (Plaquenil) care este de fapt un medicament impotriva malariei. Luând în mod constant hidroxiclorochină se pot pot preveni eruptiile date lupus. Medicamentele imunosupresoare sunt folosite pentru tratarea persoanelor cu manifestari mai severe ale lupus eritematos sistemic. Aceste medicamente imunosupresoare includ metotrexat, azatioprină , ciclofosfamidă , clorambucil , şi ciclosporina. Toate medicamentele imunosupresoare pot afecta grav celulele sângelui si pot spori riscurile de infectie si sangerare.